Regie: James Mangold
Distributie:Joaquin Phoenix, Reese Witherspoon
Premii: Oscar, Bafta, Globul de Aur, Grammy, etc.
Nota: 8.5
“Walk the Line” este genul de film pe care de fiecare data cand il vad simt aceeasi placere ca si la prima vizionare.
“Hello, I’m Johnny Cash”
Joaquin Phoenix este Johnny Cash “The man in black”, considerat unul dintre cei mai influenti cantareti americani. Povestea filmului incepe cu tineretea lui Cash, o perioada ce il va marca profund si ii va oferi insipiratia pentru o mare parte din cantecele sale. Scena primei auditii a lui Cash este relevanta pentru talentul actoricesc al lui Phoenix. Modul in care Phoenix/Cash reuseste ca in decursul unui cantec sa isi descopere stilul este extrem de bine realizat.
De aici incolo filmul merge pe un drum care pare a fi general valabil pentru majoritatea filmelor “biopice” ce trateaza viata unor artisti: o viata grea, incercarea de a deveni cunoscut(i), succes, celebritate, tentatia banilor/drogurilor/alcoolului, decaderea si in unele cazuri revenirea si atingerea unui nou nivel de celebritate. Un alt exemplu( si un film foarte bun totodata este Ray ).
Ceea ce face filmul acesta sa fie special este jocul genial al actorilor si muzica. Reese Witherspoon a primit un Oscar pentru intepretarea sa plina de viata a lui June Carte Cash si a reusit sa creioneze un personaj fermecator. Joaquin Phoenix a fost o alegere perfecta pentru Cash fiind capabil sa evoce o intreaga paleta de sentimente si stari. Uitati-va cu atentie la scena in care Cash incearca sa tina un spectacol chiar daca este “high as kite” cata forta poata sa emane actorul. In plus Phoenix si Witherspoon reusesc sa creeze o imagine superba cuplului Cash+Carter indiferent daca sunt pe scena, cantand, sau in afara ei.
“And it burns, burns, burns”.
“Tonul face muzica” si in cazul de fata muzica face o mare parte din acest film. Dupa ce l-am vizionat m-am indragostit de sunetul vocii lui Cash si de melodiile sale. Dupa cum spunea June Carter la un moment dat, vocea lui Johnny este “steady like a train, sharp like a razor” si este extrem de fidel redata de Phoenix.
Un film frumos, cu actori foarte buni, muzica superba … nici ca se putea mai bine.
Razvan
I love Walk the line.
Cred ca l-am vazut de 4-5 ori pana acum si m-as mai uita de cateva ori la el
Recunoaste ca de cel putin 2 ori l-ai revazut pentru Joaquin.
radu stieeee
Nope, imi place mai mult Reese in asta… si imi place cum le sta impreuna
Joaquin imi place in We own the night (prost film de altfel)
Dap …sunt o pereche foarte carismatica cei doi.
Cat despre We Own the night … eu nu imi aduc aminte decat primele 2-3 minute din el.
hm.. aceeasi poveste ca in cazul Jurnalului lui Bridget Jones?
nu nu nu …. uite-te la we own the night ca sa intelegi
.
si ..radu … pls die.