Regie: Richard Schenkman
Distributie: David Lee Smith, Tony Todd, …
Nota: 8
Pe scurt: Cum ai reactiona daca un om pe care il cunosti de multa vreme iti spune intr-o zi ca traieste de 14.000 de ani ? Glumeste ? A innebunit ? E posibil sa fie adevarat ? Si daca este adevarat ce impact va avea asupra a tot ce stii despre civilizatia noastra?
Exact aceasta este dilema cu care se confrunta cativa profesori universitari atunci cand prietenul lor John Oldman, luandu-si ramas bun, le marturiseste ca traieste de 14 secole.
Pentru a citi mai multe ( atentie posibile Spoilere) click me
Imi plac filmele independente, facute cu bugete mici sau in fine incredibil de mici comparativ cu blockbusterele hollywoodiene. Senzatia mea este ca neputandu-se baza pe efecte speciale complicate si pe actori celebri singura lor sansa este sa vina cu o idee care sa captiveze publicul.
In The Man from Earth toata actiunea are loc intr-o singura camera ( si decorul se diminueaza pe masura ce filmul avanseaza 
), are doar cateva personaje care desi isi fac treaba ok nu au avut performante actoricesti incredibile. Cu toate aceastea filmul reuseste ceva ce putine altele mai reusesc: te face sa gandesti, te face sa-ti pui intrebari si te captiveaza.
John Oldman este un profesor de istorie destul de tanar care isi socheaza colegii mai batrani atunci cand anunta ca se va retrage. Cand acestia il viziteaza pentru a-si lua ramas bun si poate si din curiozitate John le marturiseste ca el traieste pe Pamant de 14000 de ani si ca a fost martor la toata istoria civilizatiei.
Dupa cum era de asteptat ceilalti cred ca fie a innebunit fie are un umor cel putin ciudat. Cu toate astea se lasa antrenati in jocul lui John, privind problema ca pe una pur filozofica, si pe masura ce timpul trece incep sa nu mai fie asa siguri de adevar.
Toata povestea mi s-a parut foarte inteligent conceputa iar raspunsurile pe care John le da intrebarilor colegilor sai sunt a naibii de plauzibile.
Per total un film bun ce dovedeste ca o idee buna poate fi mai interesanta decat 120 de minute de CGI, si vi-l recomand cu caldura daca vreti sa vedeti un film ce va provoaca sa ganditi.
Tocmai am vazut si eu filmul.
Destul de interesant si deloc plictisitor pentru cadrul si actorii alesi.
O recomandare excelenta, merci
cu placere. imi pare bine ca ti-a placut
.
Si pe mine m-a impresionat l-am vazut de 2 ori in 5 ore
ohoho
. chiar ca ti-a placut.
mie imi pare foarte bine cand vad ca recomandarile de astfel de filme care nu se incadreaza in marea masa de filme comerciale sunt bine primite.
btw: am vazut la tine pe blog ca ti-a placut “run lola, run”. tin minte ca l-am vazut acum multa vreme si mi s-a parut foarte fain. cred ca ar trebui sa-l revad.
un film excelent, dar trist.
pentru ca toata credinta noastra e atat de usor de zdruncinat, tot ceea ce stim e atat de neclar incat un astfel de film (sau o astfel de intamplare) te nelinisteste cel putin.
Reactiile personajelor la poveste sunt atat de autentice incat te gandesti ca si in cazul in care ar exista o dovada care sa dea peste cap toata iluzia in care traim n-am putea-o accepta, motiv pentru care nici nu vom ajunge vreodata sa gandim si altfel, dintr-o alta perspectiva cu atat mai mult cu cat daca am fi pusi in fata faptului si al dovezilor le-am ignoara instinctiv
Filmul asta iti lasa un sentiment extrem de ciudat.